Nu vreau să cresc un copil cuminte

Sofia îmi spune, de faţă cu bunicii şi cu alte rude:
– Ştii, mami, mi-am dat seama că vor fi momente când te voi ignora. Pentru că vei spune lucruri care nu mi se vor părea interesante şi nu cred că te voi asculta.
– De ce crezi asta? o întreb.
– Pentru că voi creşte mai mare şi voi avea multe preocupări.
Stupoare în jur. Toată lumea se uită îngrozită şi speriată. Cineva din familie nu mai aşteaptă reacţia mea şi spune:
– Cum poţi să vorbeşti? Cum să o ignori pe mama ta? E o obrăznicie ce spui.
– Nu, Sofia mea, ceea ce ai spus nu e o obrăznicie. E purul adevăr pe care l-ai intuit încă de pe acum. Şi tocmai de aceea am toată încrederea că vom putea găsi împreună un mod să ne ignorăm cât mai puţin, chiar şi atunci când vei mai creşte.
Sofia m-a îmbrăţişat tare, tare de tot. Şi eu am iubit-o tare, tare de tot.

copil cuminte

sursa foto: freepik.com

Seara, am stat de vorbă cu ea, doar noi două. Cu sinceritate, i-am spus tot ce gândeam:

Sigur că vor fi momente când mă vei ignora, Sofia mea. Toţi copiii o fac, toţi adulţii fac la fel în anumite momente. Tu ştii, însă, că poţi să îmi spui orice: că ai vrea să fii singură în camera ta, că nu eşti de acord cu ceea ce îţi spun, că te-am cicălit prea mult…

Vreau să rămâi la fel de sinceră, Sofia mea. Să fii tu însăţi, să spui ce gândeşti, să găseşti mereu argumente atunci când vrei să mă convingi că ai dreptate.
Vreau să nu îţi fie teamă să spui adevărul şi să îţi susţii ideile în faţa oricui, chiar dacă îţi vor spune că asta e o obrăznicie.
Vreau să îţi urmezi pasiunile. Vreau să fii liberă şi te voi încuraja să rămâi liberă.

Te voi creşte aşa în continuare, chiar dacă nu vei fi uşor de crescut. Chiar dacă toată lumea îmi spune că te-am scăpat din mână, că ai nevoie de reguli mai stricte, că eşti prea liberă să faci ce vrei.

Important e să îţi spun că orice idee ai avea, oricât de năstruşnică ar fi, se susţine cu argumente. Că vei găsi argumente puternice doar dacă vei continua să citeşti mult, dacă înveţi, dacă vei fi curioasă şi vei vrea mereu să afli lucruri noi.
E bine să fii sinceră, dar trebuie să fii întâi sinceră cu tine însăţi.
E bine să vrei să schimbi ceea ce nu-ţi place în jurul tău. Dar trebuie să nu renunţi până când nu vei fi reuşit.

Important e ca tu să continui să îmi spui orice, Sofia mea, pentru că te voi asculta, te voi susţine şi te voi înţelege. Nu vreau să te îmblânzesc, nu vreau să te cuminţesc. Vreau să te ajut să devii un adult curajos, cu idei, cu încredere în tine.

Nu, cuvintele tale nu au fost obrăznicie pentru că nu le-ai gândit aşa şi nici nu ai vrut să mă jigneşti. Mi-ai împărtăşit doar gândurile tale, aşa cum faci mereu. Iar eu nu pot să fiu mai fericită de atât.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>