Cariile copiilor, un chin. Unde greşim noi, părinţii?

by Andreea Iatagan · June 26, 2019

Pe la şapte ani, Sofia s-a trezit cu două carii de toată frumuseţea. Şi a fost numai vina mea.

Ne-am chinuit aproape un an de zile să le tratăm şi să le plombăm. A fost un chin, pentru că Sofiei i-a fost frică. Am schimbat patru medici dentişti până am reuşit să rezolvăm problema. Făceam programare la un cabinet, ne duceam cu zâmbetul pe buze, dar ieşeam de acolo fără niciun rezultat. Şi cariile se adânceau. Alte programări, acelaşi deznodământ. Într-un final, am găsit o doamnă doctor care a reuşit minunea. Dar asta s-a întâmplat în mai multe şedinţe, pentru că măselele erau cariate până aproape de nerv.

sursa foto: freepik.com

Mă învinovăţesc şi acum pentru acea perioadă de chin. Am crezut că fac ceea ce trebuie, dar nu a fost aşa. I-am vorbit Sofiei despre dinţi curaţi, lăptoşi şi strălucitori, am ajutat-o să se spele atunci când era mică, am supravegheat-o după aceea, i-am controlat dantura în permanenţă. Dar am greşit în câteva privinţe.

Copiii nu se pot spăla singur pe dinţi până la vârsta de opt ani

Cea mai mare greşeală – am lăsat-o să spele singură mult prea devreme. Am avut încredere că poate şi am crezut că dacă o supraveghez şi mă asigur că roteşte periuţa cum trebuie şi se spală suficient de mult timp, totul va fi bine.

Un copil nu se poate spăla singur pe dinţi, în mod eficient, decât după vârsta de şapte, chiar opt ani. Medicul dentist care a tratat-o pe Sofia mi-a spus că cei mici capătă dexteritatea şi forţa necesare abia în momentul în care pot scrie singuri. Până atunci, mişcările lor sunt imprecise. Oricât de mult s-ar strădui, nu îşi pot curăţa singuri dinţii, mai ales în zonele mai greu accesibile. Mai mult, copiii se plictisesc repede şi nu au răbdare să se perieze două minute, aşa cum ar trebui.

Eu o lăsasem pe Sofia să se spele singură de la cinci ani, dacă îmi aduc bine aminte. Stăteam lângă ea mereu când se spăla şi insistam să îşi cureţe dinţii cât mai bine şi cât mai mult timp, dar asta nu a fost de ajuns. Copiii trebuie lăsaţi să exerseze spălatul pe dinţi, însă numai după ce i-aţi curăţat voi bine înainte 🙂

Mergeţi cu copiii la dentist de când sunt foarte mici

Eu nu am făcut asta. Am crezut că dacă îi controlez eu dinţii, îmi voi da seama la timp dacă are vreo problemă. Însă nu am văzut cariile, decât când era deja foarte târziu. Pe suprafaţa măselelor, cariile apăreau doar ca un punct de dimensiunea unui vârf de ac, aproape imposibil de detectat. În interior însă, se întinseseră foarte mult şi tratarea lor a durat ceva timp.

Medicii dentişti recomandă să mergeţi cu cei mici la control încă de la vârsta de un an. Pedodontul îi va verifica gingiile şi primii dinţi apăruţi şi vă poate arăta cum să îi îngrijiţi dantura. În plus, copilul se va obişnui cu scaunul din cabinet, cu instrumentarul, cu medicul. Şi nu îi va fi teamă să meargă la dentist, aşa cum i-a fost Sofiei.

După experienţa noastră neplăcută, am făcut lucrurile mai cu cap. Am rămas fideli doamnei doctor care i-a tratat cariile şi Sofia merge la ea cu regularitate. N-a mai avut nicio carie de atunci. M-am informat mai mult despre paste de dinţi pentru copii şi periuţe potrivite fiecărei vârste.

Ce fel de periuţă de dinţi?

Pentru primii dinţi, nu e nevoie de periuţă. Le puteţi curăţa dinţii cu o cârpă moale şi curată. După vârsta de doi ani, copiii pot folosi periuţe pe care le pot ţine uşor în mână, au capul mic şi perii foarte moi. După cinci ani, dar mai ales după şapte, opt ani, copiii trebuie să aibă o periuţă pe care să o mânuiască uşor şi al cărei cap poate ajunge în locurile greu accesibile din spatele dinţilor.

Medicii dentişti recomandă schimbarea periuţei o dată la trei luni. (*1 sursa: Academia americană de stomatologie pediatrică)

Fluor şi xylitol

Până la trei ani, medicii nu recomandă pasta de dinţi cu fluor. Numai copiii cu risc crescut de a face carii au nevoie de periaj cu pastă de dinţi îmbogăţită cu fluor. Chiar şi atunci, e de ajuns o cantitate foarte mică, de dimensiunea unui bob de orez. După trei ani, copiii pot folosi pastă de dinţi cu fluor, în cantităţi care sunt dozate în funcţie de vârstă. (*2 sursa: Academia americană de stomatologie pediatrică )

De fluor am auzit cu toţii. Ştim că previne cariile, întăreşte smalţul dinţilor şi limitează înmulţirea bacteriilor din gură. Şi ştim că se găseşte în majoritatea pastelor de dinţi. Dar mai există şi xylitolul, care are efecte similare. Eu am aflat curând de el şi am citit mai multe.

Xylitolul că este un produs natural care se găseşte în concentraţii mici în fibrele mai multor legume şi fructe, iar în concentraţii mai mari în coceanul de porumb, în scoarţa unor copaci sau în cojile de nuci şi alune. El a fost descoperit aproape simultan în Germania şi Franţa la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar multă vreme nu a avut nici o întrebuinţare. (*3 sursa: Academia americană de stomatologie pediatrică )De 40 de ani se fac studii referitoare la beneficiile acestei substanţe, folosită acum pe scară largă mai ales în ţările scandinave şi în Statele Unite. Aceste studii arată că xylitolul ajută la prevenirea degradarii dinţilor pentru că reduce formarea plăcii bacteriene, blochează acizii care demineralizează smalţul dinţilor şi reduce inflamaţia gingivală.

Pentru că are rol antibacterian, xylitolul aduce beneficii şi în afecţiunile O.R.L. Previne dezvoltarea bacteriilor şi scade riscul de otite. (*4 sursa: prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice)

(P) Produse cu xylitol au început să apară şi în Romania. Am primit şi noi câteva astfel de produse, făcute în Germania de compania Miradent: gumă de mestecat, dropsuri, apă de gură şi tablete pentru controlul placii bacteriene, dar şi picături nazale şi spray nazal natural pentru afecţiunile O.R.L. Sofia a fost atrasă, evident, de periuţa de dinţi colorată şi de suportul pentru periuţă. Le-a instalat imediat în baie.

Mie mi s-au părut interesante tabletele cu ajutorul cărora poţi verifica dacă periajul dinţilor a fost făcut corect. Se mestecă, iar tabletele colorează placa bacteriană. Dacă mai rămân pete mov-albastre după spălatul pe dinţi, înseamnă că periajul nu a fost făcut corect. E foarte posibil ca petele să persiste mai ales pe măselele din spate, acolo unde, copiii mai ales, nu ajung foarte bine cu periuţa.

Acadelele cu xylitol pot fi o variantă la bomboanele pline de zahăr şi au şi efecte anticarie. Producătorii asigură părinţii că acadelele nu se sparg, aşa că nu există riscul ca cei mici să se înece.
Picăturile pentru nas şi spray-ul nazat nu dau dependenţă, scrie în prospectul lor. Pot fi folosite inclusiv în rinite alergice pentru a curăţa nasul de impurităţi şi pentru a reduce inflamaţia.
Oricum, pentru orice detalii şi pentru alte informaţii despre produsele cu xylitol, întrebaţi farmacistul. Toate produsele Miradent se găsesc în farmacii, dar şi pe www.primele-cumparaturi.ro

Acest articol este bazat pe informaţii din:
*1 Academia americană de stomatologie pediatrică – Recomandări pentru părinţi
*2: Academia americană de stomatologie pediatrică – Folosirea fluorului
*3: Academia americană de stomatologie pediatrică – Folosirea xylitolului
*4 prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice – Revista Galenus