Copii frumoşi într-o lume urâtă
Îi învăţăm, de când sunt mici, că nu e bine să mintă. Le spunem să vorbească şi să se poarte frumos. Să fie buni, să îi ajute pe ceilalţi. Le cerem…
Îi învăţăm, de când sunt mici, că nu e bine să mintă. Le spunem să vorbească şi să se poarte frumos. Să fie buni, să îi ajute pe ceilalţi. Le cerem…
Dimineaţa când îţi dai seama că puiul tău a crescut: repede, dintr-o dată şi fără niciun avertisment. Şi asta te loveşte drept în suflet.
Vlăduţ a mers la şcoală până la 9 ani. Apoi n-a mai putut, oricât de mult a încercat. Pentru că adoarme, fără să se poată controla, cu capul pe bancă…
”E sfârşit de an şcolar şi iată că sistemul tocmai a mai ”învins” încă o dată. A reuşit să mai frângă nişte aripi care de abia îşi făceau loc să crească.”
Atunci când dorm lângă noi, copiii sunt ai noştri mai mult decât în orice alt moment al zilei. Îi privim cu iubire şi ne imaginăm cum le va arăta viitorul.
Copiii nu ar trebui crescuţi cu frica de bătaie. Dacă nu îi putem educa altfel, atunci noi, părinţii, avem o problemă. Ar fi bine să o recunoaştem.
O metodă simplă şi eficientă de a-i învăţa pe copii să îşi preţuiască jucăriile şi să îşi ţină camera în ordine. Merită încercată.
Când o mamă îi spune copilului ei ”Te iubesc”, o face cu tot sufletul. Aceasta este o poveste de iubire care trebuie citită cu sufletul.
O legătură intimă se creează cu bebeluşul tău încă din primele momente de viaţă. Asta ni se promite în toate cărţile despre maternitate. Nimic nu este adevărat.
Ce ţi-a plăcut cel mai mult în clasa pregătitoare, o întreb pe fiica mea. Răspunsul pe care l-am primit a fost scurt, neaşteptat. Şi foarte trist.
Nicio jucărie nu îi învaţă pe copii că e important să accepte diferenţele. Că niciunul dintre noi nu este perfect. Dar că nu e nimic ruşinos în asta.
Acesta e tabloul şcolii de azi, aşa cum îl văd părinţii şi profesorii. Opiniile lor au puterea să schimbe sistemul. Scrieţi şi voi! Mesajul va fi mai puternic.
COMENTARIILE TALE