Îi certăm, îi criticăm, îi mustrăm, îi cicălim… îi înstrăinăm

Mami, vreau şi eu să vă cert. Aşa cum faceţi şi voi cu mine. Pot să vă cert şi eu, aşa cum îi ceartă oamenii mari pe copii? O să vedeţi că nu e deloc bine.

sursa foto: cartoonsmix.com

V-aţi ascultat vreodată, pe parcursul unei zile? V-aţi înregistrat, în minte, de câte ori v-aţi mustrat copilul, de câte ori i-aţi reproşat câte ceva, de câte ori l-aţi certat, l-aţi cicălit sau l-aţi atenţionat într-o singură zi?
Nu v-aţi surprins niciodată cum gura începe să vă turuie, deşi e clar că cel mic nu vă mai ascultă? Şi nu-i aşa că vă e greu să vă opriţi pentru că vi se pare că aveţi dreptate? Şi copilul vostru trebuie avertizat şi certat şi mustrat pentru că voi sunteţi părintele şi aţi trecut prin viaţă? Îi vreţi binele, nu-i aşa, iar asta înseamnă că nu puteţi sta impasibili şi trebuie să îl puneţi să îşi facă temele, curat în cameră, să mânânce, să se îmbrace repede, să nu piardă timpul, să nu se joace pe tabletă, să nu scrie întruna mesaje pe telefon.
Numai cât am scris aceste rânduri şi am obosit. Cred că şi copiii noştri sunt obosiţi. De noi, cei guralivi şi cicălitori. Cred că le este dor de noi, cei calmi, înţelegători şi mai puţin atoateştiutori.

Cum facem să îi certăm mai puţin, dar totuşi să îi învăţăm şi să îi educăm?
Habar n-am.
Poate să încercăm să ne punem în locul lor mai des. Cred că aşa am vedea că toate predicile şi criticile noastre continue nu funcţionează. Ba dimpotrivă. Că ele doar alimentează o spirală a reproşurilor şi a însingurării. Şi, când vor înceta să mai vorbească cu noi şi nu ne vor mai povesti nimic şi se vor închide în ei, să nu ne mirăm. Poate că şi noi am avut o vină.
Cred că noi ar trebui să învăţăm să avem mai multă răbdare, să îi înţelegem, să îi ţinem aproape, să le explicăm, să îi ascultăm, să îi întrebăm, să le povestim, să îi facem să ne povestească. Şi să le dăm mai multă crezare.

Vreau să cred că aceasta este soluţia. Pentru că am o fată care intră rapid în perioada dificilă a pre-adolescenţei şi nu aş vrea să o pierd printre critici, predici şi reproşuri.

Citeşte şi: