Prima zi de şcoală cu discursuri şi înghesuială
Nu ne-am grăbit deloc la festivitatea de deschidere de anul acesta. Sofia e deja în clasa a II-a şi ştiam, aproape pe de rost, fiecare moment al ceremoniei.
A fost îmbulzeală, pentru că părinţii nu înţeleg că cei mici pot fi lăsaţi şi singuri lângă doamna învăţătoare, în careul din curtea şcolii. Ei pot sta mai în spate. Aşa am respira, cu toţii, mai uşor.
A ţinut mult, pentru că nu ne lecuim de obiceiul de a rosi discursuri pe care oricum nu le aude nimeni în haosul din curte. Şi de care nimeni nu e interesat. Înţeleg să vorbească directorul şi să spună, punctual, ce schimbări sunt anul acesta şi ce a mai reuşi să facă astfel încât şcoala să fie mai frumoasă, mai curată şi mai bine dotată. Dar de ce să îl chemăm şi pe reprezentantul primăriei să vorbească şi el 10 minute? Dar poliţistul ce treabă are să rostească un discurs la deschiderea anului şcolar? Iar pe final, a venit şi preotul să sfinţească şi să ţină o mică slujbă.
Abia apoi au intrat copiii în clase, au reuşit să se îmbrăţişeze, să-şi povestească, să sporovăiască vesel. Noroc cu ei, că reuşesc să salveze întotdeauna prima zi de şcoală.
La voi cum a fost prima zi de şcoală?
(sursa foto copertă: cnogsibiu.ro)
La noi a fost frumos pentru ca nu a mai venit niciun oficial. A vorbit doamna director scurt si la obiect. Curtea scolii a fost decorata cu baloane. Am trecul prin culoar de flori ca sa ajungem in clasa. La 9 a inceput festivitatea la 9.15 eram deja in clasa.