Sport extrem cu căruciorul prin oraş

Ne-am mutat în cartierul ăsta din nordul capitalei acum fix 11 ani. Foarte multe case, străzi destul de înguste, doar 2-3 mai late cât să încapă două maşini din sensuri diferite. Nu le-am colindat până anul ăsta. Deloc. David avea vreo 3 ani jumătate când ne-am mutat, mergea la grădi. Dacă ieşeam în weekend sau seara mergeam în parcul Herastrău sau la vreun loc de joacă. De 8 luni jumătate le ştiu însă ca pe propria palmă. Fiecare groapă, fiecare denivelare, fiecare lot pe care se construieşte un bloc sau o casă, fiecare renovare sau consolidare. Lejer aş putea fi agent sau măcar consultant imobiliar. Ştiu pe care stradă câinii sunt mai nervoşi şi pe care trebuie să o evit dimineaţa pentru că proprietarii sunt foarte buni gospodari şi tund iarba în fiecare zi.

cu caruciorul prin oras

Ştiţi deja, copilul meu mic nu e foarte prieten cu somnul. Bine, nici cel mare… Mă rog, nici eu, dar
de ce ne uităm la detalii?! Aşadar, primele luni, pe timp de zi, le-am petrecut mai mult pe străzi. Era
singura variantă ca Noa să doarmă ziua. În cărucior, afară. Nu, nu pe loc în curte. Roata trebuia să se învârtă, dacă ştii ce vreau să zic :). Câţiva kilometri şi mii de paşi zilnic în cele trei ieşiri afară: fie ploaie,
caniculă sau… ger.

Fără trotuare, pe marginea străzilor pline de gropi

Cert e că străzile din cartierul meu se termină repede, astfel că am explorat împreună zonele din
jur. Şi am mai fi explorat dacă ne dădea voie infrastructura. Am fost limitate însă de Podul Constanţa.
Stop! Capăt de linie… cum să treci cu căruciorul pe dedesubt când nici măcar un om singur nu încape pe
chestia aia numită trotuar?! Şi oricum nu ai avea curaj să treci pentru că e plină de gropi şoseaua şi, în
încercarea şoferilor de a evita vreuna, te trezeşti lipindu-te de zid. Nu, nu aveam cum să trecem pe sub pod cu căruciorul. Pe deasupra nu există nimic amenajat pentru traversare: nici pentru biciclete, nici
pentru pietoni. Doar dacă vrei să sari peste linii cu căruciorul sau bicicleta în spate. So… nu, mulţumesc.

cu caruciorul prin oras

În troleibuze nu poţi urca cu căruciorul

Singura variantă este să treci într-un mijloc de transport în comun. Da, astea foarte prietenoase cu bebeluşii :(. Cum, nu sunt atât de mulţi bebeluşi?? Păi nu dăm bani pentru inseminare, nu dăm bani pentru nou-născuţi, nu încercăm să creştem prin orice mijloace natalitatea? Noi, adică primăria, dar insist… noi. Variantele la mine în cartier sunt nenumărate: un tramvai care trece la 25 de minute, troleibuze model vechi, ca na… deşi e în nord, Chitila e mai la periferie, nu au ajuns autobuzele turceşti până aici.

Şi nu sunt vreo fiţoasa, nu vreau troleibuz nou din cine ştie ce motiv, cum că ar fi mai curate sau mai puţin uzate… nu. Dar în cele vechi nu reuşesc să urc căruciorul în el, cu sau fără copil, decât dacă mă ajută cineva să îl ridic până în tavanul maşinii, ca să îl trecem peste barele de la uşile din mijloc. Prin faţă sau prin spate nu încape din start. La fel şi la tramvai. Pe traseu există şi un model alb de troleibuz. Tot vechi, dar ăla nu are bare la mijloc. Dacă îl nimereşti pe ală, nu mai ai nevoie decât de un călător voluntar care să te ajute să urci, că nu e joasă podeaua. Mai există şi un autobuz care trece pe sub podul Constanţa, dar este aceeaşi poveste şi cu el.

cu caruciorul prin oras

Şoferii te fac să te simţi vinovată că traversezi strada pe la zebră

Mă rog… hai să zic că reuşeşti să te urci în tramvai sau troleibuz. Mergi doar o staţie ca să nu ocupi locul a cel puţin doi călători, câţi ar încăpea în locul căruciorului. Şi ieşi din cartier ca să mai schimbi niţel peisajul, nu aerul… doamne fereşte! Şi nici oamenii, nici măcar şoferii. Nu există zi în care să nu mă facă vreunul să mă simt vinovată că trec strada. Exclus.

Întâi claxonează că de ce treci aşa încet. Recunosc, uneori, când reuşeam după vreo oră şi ceva să o adorm pe Noa, treceam destul de încet peste liniile de tramvai rămase muuult mai sus decât şoseaua. Încercam să nu o trezesc ca să nu cumva să o iau de la capăt cu adormitul. Nu-i problemă, dacă nu reuşeau să o trezească cu claxonul, sigur-sigur le ieşea cu scârţâitul de roţi. Abia ce treceai prin faţa maşinii lor că şi plecau în trombă cu scrâşnit de roţi ca să te prinzi că ţi-au făcut o mare favoare că ţi-au permis să treci strada pe zebră şi tu le pierzi secunde preţioase traversând cu un copil adormit în cărucior. Nu toţi şoferii sunt aşa, dar sunt atât de puţini ceilalţi, încât nici nu mi-i amintesc.

Caută nişte trotuare pe care să nu fie parcate maşini

Aşaaa, ai trecut şi podul, ai trecut şi strada… acum caută nişte trotuare pe care să nu fie parcate maşini şi strecoară-te uşor spre zone mai verzi. (La mine în cartier există un parc destul de măricel în care mergem des de la începutul verii, adică de cel puţin două ori pe zi, chiar dacă e cam la un kilometru de casă. Însă e plin de ţânţari şi alte insecte care ciupesc foarte tare. Cu cât mergi spre centrul oraşului, cu atât scade numărul lighioanelor. Cred că au folosit mai multe substanţe sau măcar au fost mai eficiente.)

Zilele trecute am încercat să fentez podul :). Am luat metroul. Prima oară cu căruciorul în subteran. Drumul era destul de lung, aveam de schimbat de vreo trei ori. Surpriză! Toate lifturile mergeau, nu a fost nevoie să car căruciorul pe scări decât la Eroilor: câţiva tineri m-au ajutat la urcare şi bodyguard-ul la coborare. E o variantă excelentă atunci când ai neaparat de făcut un drum şi nu ai maşină, iar afară e caniculă.

cu caruciorul prin oras

Am ieşit în câteva seri prin centru. Pe calea Victoriei până în centrul vechi. Drăguţ. Trotuare late, ţânţari nu prea. Am văzut şi fântânile de la Unirii. Frumos. Dacă stai doar lângă ele, că atât e renovat.

Mai durează până să fie legate toate zonele frumoase printr-o infrastructură sănătoasă, să-ţi fie drag să te plimbi cu căruciorul prin oraş. Până atunci eşti încurajată doar să stai naibii la tine pe stradă, ce te plimbi atâta, şi aşa e aglomerat peste tot.

Voi ce probleme aveţi la plimbarea cu căruciorul?

 

Toate articolele Dianei şi aventurile ei în lumea bebeluşilor le găsiţi în rubrica Viaţa cu un bebeluş

Dacă ţi-a plăcut ce ai citit şi vrei să ţii legătura cu noi, abonează-te la newsletter pe banda portocalie de mai sus. Îţi mulţumim pentru prietenia ta :)

You may also like...

1 Response

  1. Toader Alexandra says:

    Te legi de detalii. Te duceai intr un parc ,presupun ca ai prin apropiere, si te plimbai pe alei mult si bine. Stiu si eu ca este greu pe trotuare, si nu neaparat din cauza infrastructurii, ci si a soferilor care parcheaza ocupand aproape tot trotuarul. Am plimbat si eu 2 carucioare,dar in parc, ca acolo se plimba copiii, nu la noxe. O sa spui ,probabil, ca nu ai parc lanfa tine. Masina ai? Te duci cu ea pana la cel mai apropiat parc si ai rezolvat problema trotuarelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>